Craciunul este cea mai importanta si cea mai iubita sarbatoare a crestinilor, sarbatoare in care acestia sarbatoresc Nasterea Domnului, in data de 25 Decembrie.
Acest cuvant, ,,Craciun”, este in teorie provenit din latina, din, ,,creationem”, care, odata tradus in romana, ar semnifica nastere sau, evident, creatie.
De ce am spus in teorie? Ei bine, pentru ca, se pare ca lingvistii nu au fost niciodata de acord cu provenienta cuvantului din latina, fiind de parere ca provine dintr-un cuvant tracic, in timp ce altii considera ca acesta ar avea origini slavone. In final, nu analiza cuvantului este cea importanta ci ceea ce semnifica acesta pentru omenire.
Sezonul sarbatorilor de iarna, cel putin la noi, in Romania, se incepe odata cu ziua de 20 decembrie, ziua asa numita ,,ignatul”. Aceasta zi, pe langa diversele semnificatii legate de taiatul porcilor si permisiunea de a muncii, ziua da startul colindatului. Asadar din 20 si pana la sfarsitul anului, toti cei mici umbla cu colindul din casa in casa.
Orginile acestei sarbatori, au fost intotdeauna diferite, in functie de religie, istorie, cultura si societate. In traditia romaneasca, aceasta sarbatoare a Craciunului are origini pagane, combinate apoi cu elemente ale religiei crestine.
De Craciun in Romania si in anumite zone Europene oamenii sarbatoresc Nasterea Domnului.
Craciunul, cel putin la noi, romanii, este si a fost asociat mereu cu un mos foarte batran, imbracat in rosu, cu barba lunga, suflet bun si darnic. Pentru acesta se impodobeste in Ajunul Craciunului sau in noaptea de Craciun, un minunat bradut.
Un element specific acestei sarbatori este si Bradul, chiar daca acesta nu a fost mereu impodobit asa cum este decorat astazi, cu globuri, beteala si instalatii de Craciun.
Originea precrestina a acestui simbol de sarbatoare nu este contestata, insa parerile raman totusi impartite referitor la aceasta.
Pentru anumite popoare, bradul de Craciun, reprezenta arborele lumii, pentru altele arborele Edenului, alaturi de podoabele de mere sau globuri rosii, reprezinta un simbol al pacatului primilor oameni, fiind o ilustrare a pomului originar din Paradis.
Intial, oamenii isi decorau casele doar cu crengute de brad, verde, chiar daca acest gest era considerat pagan, odata cu trecerea timpului si a acceptarii si evolutiei parerii despre existenta si prezenta elementelor religioase, casele au inceput a fi decorate direct cu brazi naturali, intregi.
Acest obicei al impodobitului de brazi, a ajuns, se pare, pe cai germane, cu ajutorul primilor studenti care au mers la studii inafara tarii.
Curtea regala a Tarilor Romane a pastrat acest obicei, urmand ca Bucurestenii sa preia obiceiul familiei regale, ca mai apoi intreaga tara sa preia acest obicei de impodobire a unui arbore verde, de Craciun, indiferent de semnificatia initiala a acestuia.
In tara noastra, pentru romani, bradul nu este prezent in viata oamenilor doar in perioada sarbatorilor de iarna, ci, din contra, este un element integrat in toate evenimentele importante si remarcabile din viata unui individ.
Bradul este un simbol utilizat atat la botez cat si la casatorie ori chiar la inmormantari, bineinteles, obiceiurile fiind astazi, izolate, pastrate doar in anumite regiuni. Pentru cei ce inca respecta aceste traditii, bradul este aducator de noroc, reprezinta prosperitate si viata lunga, iar in casa famiilor proaspete casatorie este simbolul fertilitatii.
