Arta de a realiza aceste bluze traditionale romanesti ultra-feminine, este transmisa din generatie in generatie. Femeile care confectioneaza aceste bluze au pastrat traditia de-a lungul timpului, trecandu-si secretele de la mama la fiica.
Tesaturile din in, canepa, matase si bumbac au fost folosite inca de la inceput, iar bluzele sunt facute pentru a dura o eternitate. Fiecare bluza exprima o varsta, statut social sau eveniment de viata, cu design-urile lor deosebite. Fiecare regiune are propriile modele si culori. Fiecare bluza este tesuta cu propria sa istorie si spune povestea ei specifica, unica.
Bluza romaneasca, numita si „ ie”, este probabil cea mai emblematica piesa a folclorului si expresiei artistice romanesti. Se intoarce cu mult inapoi, pana la Antichitate, unde apar unele modele similare pe figurile de pe Columna lui Traian din Roma, care au infaptuit victoria lui Traian in Razboaiele Daco-Romane.
Fabricata din lenjerie, bumbac sau matase, este infrumusetata cu broderii de modele geometrice si florale care depind de regiune, precum cercuri si cruci, flori si fluturi, uneori chiar paiete in jurul decolteului, pe fata si maneci. Fiecare model are un sens; fertilitate, razboi, dragoste, fragilitate, putere si credinta. De exemplu, copacii reprezinta intelepciunea si viata, in timp ce floarea-soarelui reprezinta soarele, un simbol al lui Dumnezeu si al prosperitatii.
Si uite asa, cand o femeie romana isi imbraca bluza, stie exact ce vrea sa spuna si fiecare bluza isi spune propria poveste. In trecut, bluzele obisnuiau sa indice varsta, starea sociala si civila; Fetele tinere si neumblate ar purta culori stralucitoare, in timp ce femeile casatorite sau mai in varsta ar purta modele simple si culori discrete.
Astazi inca, exista artizani ascunsi in sate mici, care nu doar ca se ocupa de confectionarea iilor pentru femei, ci creaza si camasa traditionala barbati cu motive romanesti. Acestia isi duc traditiile ancestrale in confectionarea acestor bluze, de mana, si care continua sa transmita acest lucru unic de cunostinte fiicelor si nepotilor lor.
In Franta, bluza romaneasca a castigat multa faima datorita tablourilor lui Henri Matisse din anii 40, inspirate de femeile romane: Elvira Popescu, Martha Bibesco, Anna des Noailles si Elena Vacarescu. Cu toate acestea, ca articol vestimentar, aceasta bluza merge inapoi mult mai departe. Initial, bluza a fost purtata exclusiv de femeile taranesti, dar spre mijlocul secolului al XIX-lea, a devenit populara in randul clasei superioare, deoarece membrii familiei regale romane, Elisabeta Romaniei si mai tarziu regina Marie si fiicele ei au adoptat bluzele traditionale.
Prin pictura bluzei romanesc, Henri Matisse a lasat o mostenire si a dat – o recunoastere internationala. El a facut din ea simbolul Romaniei si mai ales al feminitatii romanesti. Se presupune ca, Pallady i-a oferit vechiului sau prieten Matisse o colectie de bluze etnice brodate care i-au inspirat picturile. Mai mult, tanarul asistent al Matissei a fost si roman.
La inceputul secolului al XIX-lea, Parisul a fost plin de intelectuali, aristocrati si artisti. Nenumarate frumuseti romanesti obisnuiau sa frecventeze saloanele pariziene si aduceau cu ele o eleganta exotica, atat de unica acestor muze eterice; Maria Cantacuzino (Marie Cantacuzene) al carui portret de Theodore Chasseriau (1819 – 1856) reprezentand Geneviève, patronul Parisului, este agatat in Panteon; Elena Vacarescu (Helene Vacaresco), a carei viata de dragoste a inspirat celebrul roman de Pierre Loti „L’exilée”, precum si poezii de dragoste de Tino Rossi (Si tu voulais). Si-a dat numele unui premiu literar, „Femina Vacaresco” (acum parte a premiului Femina).
Exista si celebra contesa de Noailles , nascuta printesa Bibesco Bassaraba de Brancovan (Basarab-Brancoveanu), prima femeie care a devenit o comandanta a Legiunii de Onoare. Poeziile sale au primit premiul intai la Académie Française la sfarsitul secolului, iar portretul ei a fost sculptat de Rodin si pictat de Zuloaga. Varul ei, Martha Bibesco, a fost o poeta parnasiana si o femeie din societate, care a atras cei mai influenti oameni in anturajul ei si i-a inspirat pe Marcel Proust, Cocteau, Paul Valéry si D’Annunzio.
Sau din nou, tragediana Marie Ventura – un stalp al Comédie Française care a intrecut-o pe faimoasa Sarah Bernhardt si a devenit actrita memorabila in cele mai bune piese clasice de Corneille, Racine si Molière.
Sa nu uitam de fascinanta Elvira Popesco (Elvire Popescu), contesa de Foy, care a fost actrita la Théatre du Colombier si mai tarziu la Comédie Française si a devenit cunoscuta sub numele de Our Lady of the Theatre (la Notre Dame du Théatre). A incantat publicul pentru rolul sau din filmul „ Varul meu de la Varsovia ” al lui Carmine Gallone si a jucat in „ Noua burlaci ” din Sacha Guitry si in „ Paradisul pierdut ”, regizat de Abel Gance.
Razboiul a pus capat relatiei culturale bogate dintre Romania si cercurile literare si artistice pariziene, la fel cum legatura naturala care exista intre Romania si Occident a fost rupta de Cortina de Fier. Tara s-a indreptat catre o perioada intunecata de cenzura ideologica, inchisori si exterminare, care va dura 50 de ani. Cu toate acestea, bluza a ramas, si a parcurs un drum lung,
