Concediul de odihnă reprezintă mai mult decât un drept acordat angajaților prin Codul Muncii. Deși uneori (și pe nedrept), concediul a fost privit ca un simplu moft, specialiștii continuă să promoveze efectul terapeutic al zilelor dedicate exclusiv odihnei. După câteva zile de repaus, riscurile de burnout sunt atenuate considerabil, angajatul oferind mai mult randament, productivitate și rezultate de calitate pentru obiectivul firmei. În ciuda acestor considerente, încă există angajatori care descurajează importanța concediilor de odihnă.
Suprasolicitarea angajaților nu echivalează cu creșterea profitului
Stresul copleșitor, conflictele la muncă, problemele de sănătate sau demisiile sunt câteva dintre cele mai frecvente riscuri care amenință atât productivitatea personalului, cât și viabilitatea companiei.
Tendința de plafonare în carieră
Efortul de a susține un echilibru între task-urile zilnice, deadline-uri și eventuale activități suplimentare față de fișa postului, fără pauză, pot ajunge să răpească energia sau entuziasmul unui angajat pentru diferite activități, precum training-uri sau cursuri de specializare, de exemplu.
Este indicat ca potențialul unui angajat care are deja experiență să fie susținut de traininguri, workshop-uri sau ateliere care să ofere atât un suport teoretic, cât și mai multe ore de practică pentru delegarea altor activități pe viitor. Urmarea orelor de specializare, recalificare sau pentru dobândire de noi abilități ajută angajatul să avanseze în cadrul firmei și să preia unele sarcini în eventualitatea unui deficit de personal. Acest lucru scutește angajatorul de recrutarea altor candidați care să ocupe posturile vacante ale companiei. Concediile pot fi, deci, utilizate pentru a-i oferi angajatului prilejul de odihnă și revitalizare înaintea începerii instructajului.
Riscul neacordării concediilor
Conform anumitor studii, neacordarea concediului de odihnă crește riscul de probleme de sănătate cu minim 28%. La acestea se adaugă și diminuarea randamentului și a productivității cu până la 40%. Munca la capacitate maximă predispune persoana unor boli de inimă, atacuri vasculare cerebrale, infarcturi, hipertensiune, nervozitate, stări de iritabilitate, toleranță scăzută la stres, episoade de anxietate sau simptome ale depresiei. Așadar, zilele de repaus nu sunt un moft, ci o măsură menită să protejeze sănătatea angajatului și să prevină conflictele între angajator și restul echipei.
Încredere scăzută în politica firmei
Angajații cărora li se respectă concediile anuale de odihnă tind să capete mai multă încredere în politica firmei care pune bunăstarea lor pe primul loc. Fie că zilele de pauză sunt utilizate pentru începerea unui curs de pregătire profesională, fie pentru deconectarea mentală de la stres, cresc șansele ca angajatul să rămână fidel companiei din care face parte și să depună toate eforturile pentru a-i susține activitatea și în viitor.
Chiar și angajatorii care apelează la agenții specializate, cum este Work-Finder.eu, pentru ajutor la recrutare muncitori din Sri Lanka, Nepal, Filipine, Vietnam sau India nu trebuie să uite de prevederile legale și să “profite” de angajații străini – mai ales că ei vor fi angajați cu contract de muncă individual, conform legislației din România. Chiar dacă aceștia au o productivitate crescută și sunt obișnuiți cu task-uri repetitive sau cu efortul fizic, nu înseamnă că nu au nevoie de pauze binemeritate pentru a da randamentul dorit.
Respectarea concediilor de odihnă a devenit un criteriu de eligibilitate a locului de muncă pe o piață în care flexibilitatea influențează eficiența angajatului. Companiile care investesc în sănătatea personalului și susțin echilibrul muncă-viață personală, reușesc să ridice moralul întregului colectiv. Astfel, angajatorii se vor bucura de o echipă pentru care fidelitatea față de organizație va fi cuvântul de ordine.
Sursa foto: unsplash.com
